Ursus, Synovate şi Colecţia de succese: consideraţii metodologice
Ursus a lansat proiectul Colecţia de succese. Nu voi discuta în postul ăsta perspectiva de CSR şi PR/Marketing a proiectului. Despre asta, într-un post viitor. Proiectul a debutat cu un “studiu de marketing social”, şi despre asta vreau să discut. Despre fundamentarea metodologică a acestui studiu. Studiul a fost făcut de Synovate la cererea Ursus.
Obiectivul declarat al studiului este acela de “a identifica ce anume e mai puternic definitoriu pentru a fi validat ca <<de succes>> in Romania.” O primă observaţie ar fi că avem de a face cu o cercetare socială în domeniul valorilor şi în nici un caz cu “studiu de marketing social”.
Mai departe aflăm că pentru autorii studiului România înseamnă de fapt România urbană cu acces la telefon. Căci pe această populaţie a fost, de fapt, făcut studiul. În nici un caz nu se poate afirma că studiul este reprzentativ la nivelul României, aşa cum afirmă autorii studiului. Cel mult, reprezentativ pentru populaţia urbană cu acces la telefon.
Studiul a avut două etape. O etapă calitativă (8 interviuri în profunzime) şi una cantitativă, pe un eşantion de 600 de persoane din populaţia pe care am definit-o mai sus. Problema este că cele 8 interviuri au fost făcute cu “persoane reprezentative din domeniile arta, mass-media, medicina, sport, design”. Respectivele persoane nu sunt însă persoanele tipice ale populaţiei studiate. Prin urmare, cred că rezultatele obţinute din aceste interviuri nu pot fi folosite pentru a descrie valorile legate de succes ale populaţiei avute în vedere. Dacă interviurile ar fi fost făcute cu persoane care făceau parte din populaţia studiată, atunci acestea ar fi fost o bază pentru partea cantitativă a studiului. În ceea ce priveşte partea cantitativă, nu sunt specificate elemente esenţiale pentru orice cercetare, cum ar fi nivelul de încredere şi marja de eroare.
Raportul propriu-zis conţine destule clişee şi afirmaţii care nu sunt de fapt susţinute de date. Spre exemplu, despre afirmaţia “Succesul inseamna sa ajung un om apreciat de ceilalti respectand regulile si legile comunitatii” (81%, top2box) autorii afirmă că ar fi “Adanc fundamentata in cultura romaneasca; Dezirabila, dar mai putin realizabila azi”. Greu de spus de unde trag autorii această concluzie.
Subiectul studiului este, fără îndoială, interesant. Este însă nevoie de o fundamentare metodologică riguroasă. Fundamentarea metodologică a studiului şi redactarea raportului face ca rezultatele să fie viciate şi irelevante pentru ce înseamnă succesul în România.
Leave a Comment